luni, 22 iunie 2009

O data...



A trecut atata timp
Parcă un anotimp..

..................................

Acum visez.
“Ce visez ?”

..................................

Visez momentul.
“Ce moment ?”

..................................

Acel moment magic
Ce-mi pare ilogic.

..................................

Acel moment feeric
Ce stă în întuneric.

..................................

În dulcele-ntuneric
Ce pare sferic…

..................................

Atat de sferic
Cand tu pari dornic..

..................................

Dornic de iubire..
De-o dulce iubire…

..................................

Acum aş vrea..
“Ce-aş putea vrea ?”

..................................

Să te mai am o data
O singură dată…

..................................

Îmi voi mai dori o data..
De-un infinit de ori o data…

..................................

Doar atat!

Vis implinit


A trecut ceva timp de când nu am mai postat ceva. Poate din lipsă de timp, chef sau pur şi simplu lipsa unei idei. Nu am să vin acum cu o idee nouă sau ceva de genul..înainte de toate vă urez o vacanţă cât mai plăcută, măcar voi aveţi vacanţă aşa cum trebuie..eu mai am de stat la şcoală până pe 26 (dar evadez în ultima săptămână). Ce am să postez ? O poezie…scrisă chiar astăzi. Mulţi poate nu vor înţelege ce am vrut să spun acolo sau ce-am simţit când am scris-o sau la ce m-am gândit..dar..e destul să ştiu eu.

A fost un simplu vis
Ce m-a ţinut închis.

Am încercat de mii de ori să evadez,
Dar deja începusem să mă acomodez.

Nişte speranţe aproape moarte
Pe care-ncepusem să le cred deşarte.

Doar ale mele gânduri imature
Deja începuse să mă tulbure.

Acum în al meu suflet e linişte.
Acum în suflet se adăposteşte
O nouă poveste de dragoste.

Vreau sa zbor



Aţi simţit vreodată dorinţa de a zbura ?

Ei bine…eu am simţit această dorinţă de mii de ori…Să simţi că poţi zbura…Gandul că aş putea fi undeva sus, printre nori, printre îngeri…Un fel de Rai, dar fără să fi murit. Să nu simţi decat a vantului adiere, să auzi doar vocea suavă a micilor randunele, lumea să fie atat de mică şi fără ale ei răutaţi ce te fac sa-ţi doreşti să zbori..Printre frumoşii nori..să zbori..sa devii unul cu ei…Un nor..E atat de mare şi greu un nor. Un nor cantareşte cat cristalinul sufletului care îl priveşte.Hm..poate că nu cantareşte la fel pentru toţi..poate e doar un fulg de nea, un strop de ploaie…totuşi eu încă simt că zbor. Sunt încă cu miile de randunele, mii de păsări ce …zboară, oare unde zboară ? Dar şi eu zbor cu ele…Norii sunt din ce in ce mai mulţi. Cate forme..uite o floare, ba nu..e un fluture. Uite ! Seamănă cu un chip de om. Ce amuzanţi sunt norii.. Simt un puternic miros a iarbă proaspată, abia tăiată. Ciudat…iarba nu creşte pe nori…Un picur de ploaie îmi cade pe frunte. Uite încă unul, încă vreo doi…Mă şterg la ochi de picuri de ploaie. Sunt în iarbă, privesc cerul, ploua puternic, randunelele nu le mai aud. Miros a iarbă udă. Mă ridic leneş de jos şi plec. A fost un vis. Nu am zburat, poate data viitoare…


Nu am nicio idee cine o să înţeleagă ce am vrut eu să scriu mai sus..ciudat…foarte ciudat..Vreau să zbor!

Ceva special pentru zaza


Artă Da. Droguri Ba.

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat nimic. Poate din cauza lipsei de timp sau lipsa unui subiect interesant şi care, în primul rand, să-mi placă mie.
2 Mai si 5 Mai, două zile, două activităţi aparent diferite, acelaşi subiect actualizat şi adus in lumea tinerilor : “Adolescenţa şi consumul de droguri”. Nu-i acesta titlul celor două campanii dar aşa sunt ele tratate în mare, iar aceasta este legătura dintre ele. Am să trec peste filmuleţele vizionate pe 2 Mai şi am să vorbesc direct despre piesa de teatru, vazută pe 5 Mai.
Apar pe scenă vreo 5 personaje, 3 fete şi 2 baieţi..totul normal..dar încep să aranjeze pe scenă nişte borcane, da chiar borcane, şi-n fiecare din el cate ceva…: portocale, zahăr, morcov..şi alte chestii. Dupa toată asta..se-ntamplă ceva şi mai ciudat..rămane una din tipe pe scenă şi începe să spună la “cineva”, imaginar însă..pentru noi: “Gata, filmaţi ? Pot incepe ?” …logic, replica facea parte din piesă.nu filma nimeni, nimic..Şi astfel tipa începe să povestească…ce s-a întamplat..logic..legat de dependenţa de droguri. Era o poveste de dragoste, între ea şi un nou venit în şcoala, el dependent deja de droguri, ea neştiind acest lucru, dar ajunge şi ea pe acelaşi drum: “Efectul de turmă”. Piesa de teatru a fost ceva…ce nu vezi zilnic pe nicio scena. A fost pur şi simplu ciudat, special dar cu un mesaj clar, ce s-o discutat dupa terminarea piesei..în prezenţa a vreo doi psihologi. Recunosc…au fost în piesă şi momente penibile, scene aproape nud…şi un limbaj…nu prea adecvat pentru toata lumea..dar era chiar limbajul pe care-l au tinerii din ziua de azi. Nu am săcontinui să povestesc toată piesa….poate v-aş plictisi..însa dacă vă interesează..şi insistati..am să vă povestesc într-un alt post, doar să mă anuntaţi!
Pană una alta..o replică memorabilă spusă de însuşi traficantul din piesă : Oricant cu plăcere!

PS: Sentimentul meu de astăzi…Confuză…cu o teamă mult prea mare ca să-mi dau seama de ce…sunt happy însă…dar cum spunea cineva aici, la ultimul post al meu…e o fericire batută de vant…chiar asa este…

Nimicui personale

Am încercat mereu să surprind în ceea ce am scris doar lucruri adevarate şi fapte ce mi s-au întamplat în mare parte.
Recent am descoperit că lumea poate fi mai rea decat pare la prima vederea. Am simtit pe pielea mea că pană şi cele
mai simple persoane pot avea doua mii de chipuri, unul mai rau ca celalalt. Am vazut cum e sa fii dispretuit fara
motive si mai ales cum sa fii jignit de persoane cu o anumita educatie, poate de zeci de ori mai mare decat a mea.
Asta intr-un oarecare motiv ma face sa ma simt chiar foarte rau pentru ca se spune ca de la cei mai mari trebuie sa
inveti si sa iei un exemplu dar cand ma uit in jur mai multe am de invatat de la un copil de 5 ani decat de la cineva
de 50. Cel de 5 ani mereu va fi sincer si mereu te va face sa zambesti pe cand omul matur doar reprosuri iti va face
si mereu va incerca sa te faca sa te simti prost si asta nu ca sa te ambitioneze sa mergi mai departe ci din pura rautate.
Acum nu ma refer la toate persoanele mature si asa mai departe ci doar la o anumita categorie. Nu voi indrazni sa dau nume
si nici un exemplu mai concret. In mintea mea de copil nu am decat dezamagirea mea fata de persoanele care ar fi trebuit sa
dea un exemplu elevilor, copiilor si nu sa ii dispretuiasca pentru ca au ajuns unde au ajuns datorita capului de pe umeri,
nu pilelor din buzunar. As mai avea de spus..Pf, imens de multe lucruri lucruri despre ce-mi controleaza acum mintea si-mi
provoaca cumplite crize dar nu o sa plictisesc pe nimeni azi cu ele, poate next time.
Dar inainte de toate cred ca am nevoie de un sfat…sa spun adevarul si sa pice persoana in cauza ? Sau sa tac si sa faca
in continuare ce are chef ea ? Dificila intrebare…
Astept raspunsuri.

PS: mi-a fost lene sa mai pun caracterele romanesti, sorry!

Puterea...

Puterea de a merge mai departe, atunci cand dezamagirea şi tristetea iau locul tuturor lucrurilor frumoase şi care te fac să zambeşti…

Puterea la care poate unii doar visează să o aibă în momentele cele mai critice din viaţa umană…

Puterea vazută ca o forţă magnifică ce ţi-ar lua durerea…

Puterea ce ar lua spaima din suflet si a o face să dispară, pentru totdeauna…

Puterea de a continua să exişti cand totul pare că nu mai există…

Puterea de a iubi cand nu mai este iubire…

Puterea de aţi respecta principiile..cand nimeni nu le mai preţuieşte…

Puterea de a continua să visezi..cand toţi îţi spun că e inutil…

Puterea de a iubi…pe cine vrei tu, chiar dacă toţi sunt împotriva…

Puterea de a învinge..cand totul pare că s-a terminat…

Puterea de a fi tu însuţi într-o lume falsă…

Puterea de a crede în persoane ce nu merită….

Puterea de a spera..că totul va fi mai bine…


Puterea asta…o găseşti în tine…

vineri, 19 iunie 2009

O noua idee, sau poate nu.

Dintr-o data mi-a venit un chef nebun sa scriu ceva. Ce anume ? Nici eu nu stiu inca unde voi ajunge
cu "noua mea scriere", adica..am pornit cu o replica...chiar am un chef sa scriu..dar inca nu stiu ce
subiect sa abordez. Ma gandesc...ceva despre dragoste ? Prietenie ? Minciuna ? Iubire ? Fericire ?
Vise ? Parca le-am scris pe toate..sau cel putin asa cred. Intr-un oarecare moment critic pentru mine
acum, lipsa de idei..mi-a venit o micuta si ingenioasa idee: Frumusetea...desi cred ca am mai
scris si despre acest lucru... Parerea mea, proprie, personala...e simpla, mereu am crezut ca
frumusetea vine din interior, cu cat esti mai bun..cu atat mai mult al tau chip radiaza. Cu cat
esti mai vesel, mai darnic si mai iubitor, te vezi mai frumos..si te vad si cei din jur, mai frumos/frumoasa.
Poate mi-a venit ideea aceasta pentru ca ma simt mai vesela, iubitoare, poate putin mai buna ca inainte...
poate asta face iubirea din cineva...

vineri, 12 iunie 2009

Vis spre implinire...

Am visat atata timp ca visul mi se va-mplini...incat am crezut ca voi muri si tot nu se va-mplini..dar se pare ca speranta chiar nu moare si poate pana la urma nu murim nici noi inaintea ei. Ideea in sine e ca..nu am visat degeaba la "Fat-Frumos"..pentru ca l-am gasit si nu toata lumea reuseste sa gaseasca acea particica..ce alcatuie un intreg in viata. Poate ca am avut putin noroc sau ...am visat prea puternic incat era imposibil sa nu se implineasca.
Ca sa inchei scurt...Iubesc si sunt iubita. Asta nu e vis, e realitate.