joi, 21 februarie 2008

Imaginatie Vs. Realitate


Un simplu mod de gandire, mult mai intim, ceva cu totul ireal ce vine din adancul sufletului, ce vine din adancul mintii ascunse nu este decat ceva mult prea micut pe langa realitatea ce te inconjoara.O realitate mult prea dureroasa cand iti lasi imaginatia sa iti conduca viata.Dar totul trece, nimic nu este permanent desi poate la un moment dat poate sa para asa.

Ca definitie luata din DEX, Imaginatia ar fi o capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor sau reprezentarilor acumulate anterior, ceea ce ar fi doar pe jumatate adevarat.Imaginatia ca forma a psihologiei se defineste ca proces intelectual (cognitiv) de selectare si combinare in imagini noi, care nu se reduce doar la imagini singulare ci presupune proiecte si planuri complexe.Cele doua definitii se aseamana intr-o mare parte, dar psihologia ocupandu-se mai mult de acest “proces al gandirii” ne ofera definitii si detalii mult mai complexe despre imaginatie.Pe langa acest “proces al mintii” realitatea se defineste ca o existenta efectiva, obiectiva, ca un lucru real.Spre deosebire de imaginatie, care este libera, care se misca nu numai pe “taramul” real ci si pe cel al fantasticului, realitatea respecta reguli si norme riguloase.O definitie a realitatii data de catre psihologie ar fi una mai putin complexa decat cea a realitatii, dar cu o importanta la fel de mare, aceasta fiind definita ca o totalitate a reprezentarilor modale extrase de minte din informatia furnizata de perceptie.

Ca o analiza a celor doua moduri de gandire, una mai credula ca alta, ne-am putea da seama ca ambele sunt la fel de importante pentru viata si importanta trairilor omenesti.Imaginatia ne ajuta in mare parte sa vedem lumea cu alti ochi decat cei ai realitatii, niste ochi mult prea mult pusi in ceata, ce te fac sa vezi “viata in roz” pe cand ea este atat de colorata incat te ameteste si te vrajeste in “imensele ei panze de fantasme”.Important este sa ne dam seama de realitate si de imaginatie, sa stim sa le deosebim desi ne folosim de fantezie in scopul unui mic zambet din partea noastra, sa stim sa acordam existentei o importanta mult mai mare decat pare sa aiba.