Nimicui personale

Am încercat mereu să surprind în ceea ce am scris doar lucruri adevarate şi fapte ce mi s-au întamplat în mare parte.
Recent am descoperit că lumea poate fi mai rea decat pare la prima vederea. Am simtit pe pielea mea că pană şi cele
mai simple persoane pot avea doua mii de chipuri, unul mai rau ca celalalt. Am vazut cum e sa fii dispretuit fara
motive si mai ales cum sa fii jignit de persoane cu o anumita educatie, poate de zeci de ori mai mare decat a mea.
Asta intr-un oarecare motiv ma face sa ma simt chiar foarte rau pentru ca se spune ca de la cei mai mari trebuie sa
inveti si sa iei un exemplu dar cand ma uit in jur mai multe am de invatat de la un copil de 5 ani decat de la cineva
de 50. Cel de 5 ani mereu va fi sincer si mereu te va face sa zambesti pe cand omul matur doar reprosuri iti va face
si mereu va incerca sa te faca sa te simti prost si asta nu ca sa te ambitioneze sa mergi mai departe ci din pura rautate.
Acum nu ma refer la toate persoanele mature si asa mai departe ci doar la o anumita categorie. Nu voi indrazni sa dau nume
si nici un exemplu mai concret. In mintea mea de copil nu am decat dezamagirea mea fata de persoanele care ar fi trebuit sa
dea un exemplu elevilor, copiilor si nu sa ii dispretuiasca pentru ca au ajuns unde au ajuns datorita capului de pe umeri,
nu pilelor din buzunar. As mai avea de spus..Pf, imens de multe lucruri lucruri despre ce-mi controleaza acum mintea si-mi
provoaca cumplite crize dar nu o sa plictisesc pe nimeni azi cu ele, poate next time.
Dar inainte de toate cred ca am nevoie de un sfat…sa spun adevarul si sa pice persoana in cauza ? Sau sa tac si sa faca
in continuare ce are chef ea ? Dificila intrebare…
Astept raspunsuri.

PS: mi-a fost lene sa mai pun caracterele romanesti, sorry!